Funeraliile de stat ale lui Ion Iliescu, umbrite de o gravă încalcare a protocolului național

O coroană de flori așezată peste drapelul României pe sicriul fostului președinte a declanșat un val de critici și a scos la iveală deficiențe grave în organizarea ceremoniei.

BUCUREȘTI – Ceremonia de stat organizată în memoria fostului președinte Ion Iliescu, desfășurată joi, 7 august, la Palatul Cotroceni, a fost umbrită de o încălcare flagrantă a protocolului național. În timpul funeraliilor, transmise în direct de televiziunile de știri, camerele au surprins momentul în care pe sicriul acoperit cu drapelul României a fost așezat un buchet de flori – un gest care contravine în mod direct legislației în vigoare și normelor ceremonialului militar.

Ion Iliescu, primul președinte post-comunist al României, s-a stins din viață marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, după o spitalizare prelungită la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, unde fusese diagnosticat cu cancer pulmonar. Guvernul României a declarat ziua de 7 august drept zi de doliu național, iar funeraliile de stat au fost organizate conform Legii 215/2016, care reglementează ceremoniile oficiale pentru foștii șefi de stat.

O ceremonie solemnă, cu o pată vizibilă

Trupul neînsuflețit al fostului președinte a fost depus miercuri, 6 august, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde demnitari, foști șefi de stat și numeroși politicieni i-au adus un ultim omagiu. În primul rând al oficialităților s-au aflat foști premieri ai României – Viorica Dăncilă, Adrian Năstase, Marcel Ciolacu, Nicolae Văcăroiu și Theodor Stolojan – alături de premierul în funcție, Ilie Bolojan, și mai mulți membri ai cabinetului.

Slujba religioasă de înmormântare a fost oficiată la Biserica din complexul Palatului Cotroceni, sub conducerea Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Bucureștiului. Cortegiul funerar a părăsit apoi Cotroceni pe Platoul Marinescu, unde Garda de Onoare – alcătuită din militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” – a prezentat ultimul onor, iar drapelul a fost înclinat în semn de omagiu, în timp ce răsuna Imnul Național.

Însă, în plină transmisiune live, un detaliu a atras imediat atenția: peste tricolorul care acoperea sicriul fusese așezată o coroană de flori. Imaginile au făcut rapid înconjurul spațiului public, iar reacțiile nu au întârziat să apară.

Expertul în protocol: „Drapelul național nu este decor”

Expertul în protocol Alex Ruș a fost printre primele voci care au semnalat public încălcarea, denunțând gestul într-o postare pe rețelele sociale. „Aceasta este o greșeală gravă. Drapelul național nu este decor și nu se acoperă cu nimic. El reprezintă onoarea supremă acordată celui decedat și trebuie tratat cu cel mai înalt respect”, a declarat Ruș.

Acesta a precizat că regulile sunt clare și nenegociabile: „Nimic nu se pune peste drapel – nici aranjamente florale, nici coroane, nici fotografii. Coroanele și florile se așază pe stative sau la baza sicriului, nu pe capac. Fotografia și decorațiunile se expun separat, pe suporturi dedicate. Împăturirea drapelului se face conform protocolului, acesta fiind apoi oferit familiei”, a explicat expertul.

Alex Ruș a subliniat, de asemenea, că asemenea erori nu sunt o premieră în mediul militar românesc: „Cine s-a ocupat de ceremonie nu a respectat protocolul. Am mai văzut în cadrul armatei astfel de greșeli.”

Ce spune legea: o încălcare cu greutate juridică

Gafa nu este doar o chestiune de etică ceremonială, ci una cu temei juridic solid. Legea nr. 176/2023, care reglementează utilizarea drapelului României, prevede explicit la articolul 1, alineatul 3: „Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare.”

Mai mult, Legea nr. 75/1994 privind arborarea și folosirea drapelului național stabilește la articolul 6 că este interzisă utilizarea drapelului României „ca material de acoperământ, draperie, element de decor sau în orice mod care contravine demnității acestuia.” Iar Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare este și mai categoric: articolul 83 prevede fără echivoc că pe sicriul acoperit cu drapelul național nu se așază obiecte, flori, coroane sau insigne.

Aceste prevederi se aplică fără excepție în toate ceremoniile oficiale de stat, indiferent de rangul persoanei decedate.

Absențe notabile și ultimul drum

Dincolo de incidentul de protocol, ceremonia a fost marcată și de absențe semnificative. Președintele în funcție, Nicușor Dan, nu a participat la funeraliile de stat organizate la Palatul Cotroceni. De asemenea, soția fostului președinte, Nina Iliescu, a lipsit de la ceremonia oficială, starea sa de sănătate neîi permițând deplasarea.

După ceremonia religioasă și prezentarea ultimului onor pe Platoul Marinescu, cortegiul funerar a parcurs Bucureștiul pe un traseu solemn – de la Palatul Cotroceni, prin bulevardele Eroii Sanitari, Eroilor, Panduri, Geniului și Ghencea – până la Cimitirul Militar Ghencea III. La intrarea în cimitir, sicriul a fost amplasat pe un afet de tun, iar ceremonia de înhumare s-a desfășurat în prezența exclusivă a familiei și a persoanelor apropiate. Au fost trase 21 de salve de tun.

O figură controversată, un rămas-bun imperfect

Ion Iliescu a condus România în trei mandate prezidențiale: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. Rămâne o figură profund controversată a istoriei postdecembriste, legată deopotrivă de tranziția democratică a țării și de episoade dureroase precum mineriada din iunie 1990. Decesul său a reactivat dezbateri aprinse în spațiul public, iar gafa de protocol de la funeralii nu a făcut decât să adauge un strat suplimentar de tensiune.

Funeraliile lui Ion Iliescu reprezintă al doilea eveniment funerar de stat organizat în România post-comunistă, după funeraliile Regelui Mihai I din decembrie 2017. Faptul că organizatorii nu au reușit să respecte întocmai un protocol strict, reglementat prin lege, ridică întrebări legitime despre competența instituțională și despre respectul acordat simbolurilor naționale în cel mai solemn cadru posibil.

Până la momentul publicării acestui material, niciuna dintre instituțiile implicate în organizarea ceremoniei nu a oferit o reacție oficială cu privire la încălcarea protocolului.